Fizica bilei

Bila

Din punct de vedere istoric era din fildeș, apoi din ivorină (un celuloid), iar acum de obicei din Teflon sau dintr-un polimer asemănător, cu diametrul de 18–21 mm și cu o masă de câteva grame. Cazinourile păstrează mai multe dimensiuni și le schimbă, pentru că o bilăechipamentBilăBila mică lansată pe pistă în sens opus rotorului. Bilele moderne sunt din ivorină sau din teflon, 18–21 mm.Citește tot → mai mică și mai ușoară sare mai mult pe separatoareechipamentSeparatorDespărțitorul metalic dintre două buzunare ale roții.Citește tot → și se împrăștie mai larg, ceea ce avantajează casa. Bila trebuie să fie nemagnetică și este verificată la rotunjime; o bilă neregulată cade devreme și imprevizibil.

Pe pistă

Pe o pistă circulară înclinată, bila are nevoie de o forță centripetă mv²/r ca să continue să se rotească. Peretele pistei o asigură cât timp bila este rapidă. Pe măsură ce bila încetinește, forța necesară scade, până când componenta interioară a gravitației de-a lungul înclinării depășește ce poate ține geometria, iar bila se rostogolește în jos. Viteza critică depinde doar de raza și de unghiul pistei, deci pe o roată dată viteza de cădere este aproape constantă de la o rotire la alta, de obicei între 1 și 1,3 m/s.

Modelul decelerării

Frecarea de rulare scoate energie într-un ritm aproximativ constant; rezistența aerului scoate mai mult cât timp bila este mai rapidă. Împreună, fac fiecare tură puțin mai lungă decât precedenta, cu un increment previzibil. Măsurând două sau trei durate consecutive de tură, poți determina constantele de frecare și de rezistență și poți calcula în ce tură va cădea bila. Pe o roată curată, estimarea are o precizie de câteva zecimi de secundă; asta măsoară predictoarele bazate pe cronometrare, iar pagina Decelerarea arată calculul.

Împrăștierea

După ce părăsește pista, bila traversează pantaechipamentPantăZona înclinată dintre pista bilei și buzunare, unde se află deflectoarele.Citește tot → și lovește de obicei unul dintre cele opt deflectoareechipamentDeflectorUnul dintre obstacolele metalice de pe pantă care împrăștie bila în cădere. Se mai numește: canoe, romb, pin.Citește tot →. Care anume și sub ce unghi hotărăște dacă ajunge lângă „buzunarulechipamentBuzunarUnul dintre cele 37 de compartimente numerotate ale rotorului. Se mai numește: locaș, cupă.Citește tot → de cădere” sau la un sfert de roată distanță. Apoi sare peste separatoare, uneori ieșind înapoi dintr-un buzunar în care intrase deja. Împrăștierea se măsoară pentru fiecare roată ca o distribuție a buzunarului final față de buzunarul aflat sub punctul de cădere; pe roțile moderne se întinde de obicei pe 10–15 buzunare de fiecare parte, iar unele roți arată două sau trei moduri, pentru că anumite deflectoare sunt lovite mai des.

Ce înseamnă asta pentru jucător

Tot ce se întâmplă până la cădere poate fi cunoscut în principiu și este inutil în practică fără echipament și pariuri tardive. Tot ce se întâmplă după cădere este conceput să nu poată fi cunoscut. Rezultatul este un joc ale cărui rezultate sunt aleatorii nu pentru că fizica ar fi aleatorie, ci pentru că informația necesară pentru a le prezice este distrusă între pistă și buzunar.

Întrebări