Riscul de ruină
Probabilitatea de a-ți pierde tot bugetul de joc înainte de a atinge o țintă.

Pentru pariurile pe șansă simplă, riscul de ruină urmează formula ruinei jucătorului. Cu un buget de joc de $500, pariuri de $10 și o țintă de $600, atingi ținta în aproximativ 57% din cazuri și rămâi fără bani în rest.
Întrebarea
Ai a unitățibaniUnitateMiza de bază în care lucrează un sistem sau un jucător. Progresiile sunt descrise în unități ca să se aplice la orice masă.Citește tot → din bugetul de jocbaniBuget de jocSuma totală pusă deoparte pentru joc. Gestionarea bugetului înseamnă să decizi cât din el riști pe pariu și pe sesiune.Citește tot → și vrei să ajungi la a + b unități, pariind câte o unitate pe rând pe un pariu pe șansă simplăpariuȘansă simplăRoșu/negru, impar/par, mare/mic. 18 numere, plătește 1:1.Citește tot → cu probabilitatematematicăProbabilitateȘansa unui rezultat, de la 0 la 1 sau de la 0% la 100%. Un număr: 1/37 = 2,70%.Citește tot → de câștig p = 18/37 și probabilitate de pierdere q = 19/37. Care este probabilitatea să atingi ținta înainte să ajungi la zero? Răspunsul a fost găsit de Pascal, Fermat și Huygens în anii 1650 și este unul dintre cele mai vechi rezultate din teoria probabilităților.
Formula ruinei jucătorului
P(atingi ținta) = (1 − (q/p)ᵃ) / (1 − (q/p)ᵃ⁺ᵇ). Riscul de ruinămatematicăRisc de ruinăProbabilitatea de a pierde tot bugetul de joc înainte de a atinge o țintă sau un număr de rotiri.Citește tot → este unu minus aceasta. Cu q/p = 19/18 ≈ 1,0556, raportul crește exponențial cu numărul de unități, așa că formula pedepsește sever unitățile mici: cu cât sunt necesare mai multe pariuri ca să ajungi la țintă, cu atât mai des se plătește pe drum taxa de 2,70%.
Cum se citește
Unitățile mici fac rău. Încercarea de a dubla $500 cu pariuri de $10 reușește în 6% din cazuri; cu un singur pariu de $500 reușește în 48,6% din cazuri. Jocul îndrăzneț, cu pariuri mai puține și mai mari, maximizează probabilitatea de a atinge o țintă într-un joc cu valoare așteptată negativă, pentru că minimizează numărul de ori în care se aplică avantajul casei. Maximizează totodată varianțamatematicăVarianțăO măsură a cât de larg se împrăștie rezultatele în jurul valorii așteptate. Mare pentru numărul plin, mică pentru șansele simple.Citește tot → a ceea ce ți se întâmplă și încheie seara repede. Teorema se numește „jocul îndrăzneț este optim” și a fost demonstrată de Dubins și Savage în 1965.
Unde a început problema
Întrebarea este mai veche decât ruleta. În 1656 Pascal i-a dat lui Fermat o problemă: doi jucători aruncă trei zaruri, fiecare pornind cu 12 jetoane; o aruncare de 11 mută un jeton într-o parte, o aruncare de 14 în cealaltă. Amândoi au rezolvat-o, iar Huygens, care a aflat de ea dintr-o scrisoare a matematicianului Pierre de Carcavi, a publicat-o în 1657 ca a cincea problemă din prima carte despre probabilități, cu răspunsul și fără demonstrație. Unsprezece se poate obține în 27 de feluri, iar paisprezece doar în 15, deci fiecare jeton se mută în favoarea primului jucător de 9 ori din 14, iar formula de mai sus, cu câte 12 jetoane de fiecare parte, îl face de aproximativ 1.157 de ori mai probabil să câștige tot decât să piardă tot. Un avantaj de 2,70% este mult mai mic, dar aceeași formulă arată ce face el de-a lungul multor pariuri.
Un pariu îndrăzneț real
În aprilie 2004, Ashley Revell, un tânăr englez, a vândut aproape tot ce avea, inclusiv hainele, și a dus $135.300 la Plaza din Las Vegas. După câteva pariuri mici a pus toată suma pe roșupariuRoșuȘansă simplă pe cele 18 numere roșii. În franceză: rouge.Citește tot →, o singură dată. BilaechipamentBilăBila mică lansată pe pistă în sens opus rotorului. Bilele moderne sunt din ivorină sau din teflon, 18–21 mm.Citește tot → a căzut pe 7 roșu și a plecat cu $270.600. Pe o roată cu dublu zeroroatăZeroSingurul buzunar verde, pe care nu îl acoperă niciun pariu pe șanse simple, pe duzină sau pe coloană; sursa avantajului casei. Se mai numește: un singur zero, 0.Citește tot →, acea singură rotire avea o probabilitate de 47,37% și l-a costat în medie $7.121, avantajul de 5,26% la un singur pariu. Împărțită în pariuri de $10, aceeași țintă ar fi fost aproape fără speranță. Jocul îndrăzneț nu face pariul bun; îl face cât mai scurt posibil.
Riscul de ruină fără țintă
Dacă pur și simplu joci până rămâi fără bani sau te oprești după N rotiri, întrebarea devine „care este probabilitatea ca bugetul meu să atingă zero în N rotiri?”. Nu există o formulă închisă pentru un N oarecare, dar simulatoarele de pe acest site o calculează: un buget de $500 la $10 pe roșu aproape niciodată nu se epuizează în 100 de rotiri (sub 1%), se epuizează în aproximativ 9% din cazuri în 500 de rotiri și în aproximativ 95% din cazuri în 5.000. Fără regulă de oprire, probabilitatea tinde spre 100%, ceea ce este versiunea pe termen lung a avantajului caseimatematicăAvantajul caseiPartea din fiecare miză pe care cazinoul o păstrează în medie: 2,70% la ruleta europeană.Citește tot →.
- p10 −$500
- p25 −$500
- mediană −$500
- p75 +$0
- p90 +$350
Cât durează și cât de mult poți fi pe plus
Încă două rezultate clasice răspund la întrebări pe care jucătorii chiar și le pun. Fără țintă, pariurile cu miză fixă pe șanse simple durează în medie 37 de rotiri pentru fiecare unitate din bugetul de joc pe o roată europeană și 19 pe una americană, pentru că fiecare rotire ia în medie 1/37 dintr-o unitate (1/19 pe o roată americană): 100 de unități durează în medie 3.700 de rotiri, deși jumătate dintre astfel de sesiuni se încheie în cel mult 3.134 (vezi Durata sesiunii și costul). Și oricât de mare ar fi bugetul de joc, probabilitatea ca, pe o roată europeană, să fii vreodată cu k unități pe plus este (18/19)ᵏ. Asta înseamnă 95% pentru o unitate și 58% pentru zece, dar niciun buget de joc, oricât de mare, nu dă o șansă egală de a fi vreodată cu 13 unități pe plus; pe o roată americană probabilitatea este (9/10)ᵏ și scade sub jumătate la 7 unități.
Un buget pentru o șansă din două
Întoarce întrebarea: cât trebuie să aduci ca să ai cel puțin o șansă din două să câștigi o anumită sumă înainte să pierzi tot? Pentru un câștig mic, nu mult. Pentru unul mai mare, bugetul necesar urcă abrupt, iar de la un punct încolo niciun buget nu ajunge, pentru că nici unul nesfârșit nu dă o șansă din două de a ajunge vreodată atât de mult pe plus. Taylor (2021) o spune altfel: la o roată americană, ca să ai o șansă din două să ajungi la 100 de unități, trebuie să pornești de la 94, riscând 94 ca să câștigi 6. La o roată europeană ți-ar trebui 88.
Lecția practică
Hotărăște ce încerci să faci. Dacă ținta este un câștig anume, pariază mare și puțin. Dacă ținta este o seară lungă, pariază mic și acceptă că avantajul casei își va lua cei 2,70% dintr-un rulajbaniRulajSuma totală pariată pe durata unei sesiuni sau a unei perioade, incluzând câștigurile pariate din nou. Se mai numește: handle, action.Citește tot → mare. Dacă ținta sunt amândouă, ceva trebuie să cedeze, iar de obicei acel ceva este ținta.
Formulă
Întrebări
MartingalestrategieMartingaleProgresie care dublează pariul după fiecare pierdere. Vezi secțiunea Strategie pentru ce face și ce nu face.Citește tot → îl scade pentru sesiuni scurte și îl crește dramatic pentru cele lungi. Miza fixăstrategieMiză fixăSă pariezi aceeași sumă la fiecare rotire. Reperul cu care se compară orice progresie.Citește tot → la o unitate mai mare este modalitatea cinstită de a-l scădea.
Formula de mai sus este pentru șansă simplă. Pentru pariurile cu varianță mare, ruina este mai probabilă la mize mici, iar ținta se atinge mai în salturi; folosește calculatorul.
Fiecare pas spre țintă este puțin mai puțin probabil decât fiecare pas spre ruină; raportul se compune pe numărul de pași.
Matematică distractivă
Încearcă mai întâi singur. Fiecare soluție este ascunsă; deschide-o când ești gata.
Ai $100 și vrei $1.000, pariind doar pe roșupariuRoșuȘansă simplă pe cele 18 numere roșii. În franceză: rouge.Citește tot →. Planul unu: pariezi câte $1. Planul doi: pariezi tot ce ai până treci de $500, apoi exact cât îți trebuie ca să ajungi la $1.000. Care plan este mai bun și cu cât?
Arată soluția
Răspuns Planul doi, cu mult. Ajunge la $1.000 în aproximativ 9,0% din cazuri, aproape de 10%, cât ar fi într-un joc echitabil. Planul unu reușește cam de 7 ori din 10²².
Într-un joc echitabilmatematicăJoc echitabilUn joc în care niciuna dintre părți nu are avantaj: fiecare pariu are valoarea așteptată zero.Citește tot → ai ajunge de la $100 la $1.000 o dată din zece orice ai face, pentru că valoarea medie a banilor tăi rămâne $100.
Avantajul casei ia 2,70% din fiecare pariu, deci cu cât pariezi mai puțin în total, cu atât rămâi mai aproape de una din zece. Planul doi decide totul în câteva pariuri: $100 devin $200, $400, $800, iar apoi $200 sunt de ajuns. Reușește în aproximativ 9,0% din cazuri. Planul unu are nevoie de mii de pariuri până se termină drumul, iar avantajul casei, mic la fiecare dintre ele, se adună până la o ruină aproape sigură.
Acesta este rezultatul Dubins–Savage în forma lui cea mai simplă (Epstein, 2013): într-un joc care favorizează casa, pariază cât îți trebuie, de cât mai puține ori.
Ai $500 și vrei $1.000, și te oprești de îndată ce îi ai. Alegi un singur tip de pariu și îl repeți până câștigă o dată sau până se termină banii. Ce tip îți dă cea mai bună șansă?
Arată soluția
Răspuns Un singur pariu de $500 pe roșu: 48,6%. Orice plan care împarte banii în pariuri mai mici iese mai prost.
Alege fiecare miză astfel încât un singur câștig să fie de ajuns: $30 pe un număr plinpariuNumăr plinUn singur număr, plătește 35:1.Citește tot → câștigă $1.050, $60 pe un splitpariuSplitDouă numere alăturate, plătește 17:1.Citește tot → câștigă $1.020 și așa mai departe. Apoi calculează șansa ca măcar un pariu să câștige înainte să se termine banii. Șaisprezece numere pline de $30 ratează toate cu o șansă de (36/37)¹⁶ = 64,5%, deci ajung la $1.000 în 35,5% din cazuri.
Tabelul arată fiecare pariu. Roșul iese cel mai bine pentru că ajunge acolo dintr-un singur pariu, deci avantajul casei se plătește o singură dată, pe $500. Linia de șasepariuLinie de șaseȘase numere în două rânduri alăturate, plătește 5:1. În franceză: sixain.Citește tot → este pe locul doi, pentru că are nevoie doar de trei pariuri. Un singur pariu pe duzinăpariuDuzină1–12, 13–24 sau 25–36, plătește 2:1.Citește tot → este cel mai prost, o șansă de 12/37; chiar și jucată în unitățibaniUnitateMiza de bază în care lucrează un sistem sau un jucător. Progresiile sunt descrise în unități ca să se aplice la orice masă.Citește tot → de $250 până ai $1.000 sau mai mult, duzina ajunge acolo doar în 46,4% din cazuri.
Bollman (2024) construiește același tabel pentru o roată americană. Rândul lui pentru duzină are o scăpare: ar trebui să fie 12/38 = 31,6%.
pariumiză × număr de pariurișansa de a ajunge la $1.000Număr plin$30 × 1635,5%Split$60 × 835,9%Stradă$90 × 534,5%Colț$125 × 436,7%Linie de șase$166, $166, $16841,2%Duzină$500 × 132,4%Roșu$500 × 148,6%Pariezi o unitate pe roșu, rotire după rotire, cu un buget de jocbaniBuget de jocSuma totală pusă deoparte pentru joc. Gestionarea bugetului înseamnă să decizi cât din el riști pe pariu și pe sesiune.Citește tot → care nu se termină niciodată. După prima rotire ești cu o unitate pe plus sau cu o unitate pe minus. Care este probabilitatea să ajungi vreodată din nou exact la zero, nici pe plus, nici pe minus?
Arată soluția
Răspuns 36 din 37, 97,3%. La o roată americană este 36 din 38, 94,7%.
Dacă prima rotire câștigă (de 18 ori din 37), ești cu o unitate pe plus, iar avantajul casei trage în jos orice sesiune fără sfârșit, așa că mai devreme sau mai târziu treci din nou prin zero: asta e sigur. Dacă pierde (de 19 ori din 37), trebuie să urci o unitate, iar probabilitatea de a fi vreodată cu o unitate pe plus este 18/19 (vezi tabelul de mai sus).
Împreună: 18/37 + 19/37 × 18/19 = 18/37 + 18/37 = 36/37.
În general, probabilitatea este 1 minus diferența dintre probabilitățile de a câștiga și de a pierde o rotire: 1 − 1/37 la o roată europeană, 1 − 2/38 la una americană. Într-un joc fără zeroroatăZeroSingurul buzunar verde, pe care nu îl acoperă niciun pariu pe șanse simple, pe duzină sau pe coloană; sursa avantajului casei. Se mai numește: un singur zero, 0.Citește tot → diferența e nulă și probabilitatea este 1: scorul revine mereu la zero. Epstein (2013) dă regula generală.
Problema lui Pascal din 1656: doi jucători aruncă trei zaruri, fiecare pornind cu 12 jetoane. Fiecare 11 mută un jeton la primul jucător, fiecare 14 mută unul la al doilea; celelalte aruncări nu contează. Cât de probabil este ca primul jucător să câștige toate cele 24? Și dacă în schimb pariezi 1 unitate pe roșu la fiecare rotire împotriva unui prieten care ține banca, cu câte 12 unități fiecare, cât de probabil este să câștigi toate cele 24?
Arată soluția
Răspuns Primul jucător câștigă în aproximativ 1.157 de cazuri din 1.158. Tu, pe roșu, câștigi toate cele 24 de unități doar în aproximativ 34% din cazuri.
Trei zaruri dau 11 în 27 de feluri și 14 în 15 feluri, deci fiecare jeton care se mută ajunge la primul jucător de 27 de ori din 42, adică de 9 ori din 14. Cu fiecare parte pornind de la 12, probabilitatea de a lua tot este 1/(1 + r¹²), unde r este raportul dintre șansa celeilalte părți și a ta.
Pentru primul jucător r = 5/9, iar (5/9)¹² ≈ 0,00086, deci probabilitatea este de aproximativ 0,99914: o cotă de 9¹² la 5¹², adică 282.429.536.481 la 244.140.625, aproximativ 1.157 la 1. Huygens a tipărit exact aceste numere în 1657.
Pe roșu, r = 19/18 din cauza lui zero, iar (19/18)¹² ≈ 1,913: probabilitatea ta este 1/2,913 ≈ 34,3%. O monedă ar da 50%. Avantajul de 2,70% la fiecare pariu se adună, de-a lungul numeroaselor pariuri necesare, la o diferență de 16 puncte.
Pauză de umor

Jocul îndrăzneț este optim. Se și termină repede.
Surse
- Feller, W. An Introduction to Probability Theory and Its Applications, Vol. 1.
- Epstein, R. A. The Theory of Gambling and Statistical Logic, 2nd ed.
- Taylor, D. G. Games, Gambling, and Probability: An Introduction to Mathematics, 2nd ed.
- Carcavi, P. de. Scrisoare către Huygens, 28 septembrie 1656, despre problema pusă de Pascal lui Fermat.
- Huygens, C. De Ratiociniis in Ludo Aleae.
- Ethier, S. N. The Doctrine of Chances: Probabilistic Aspects of Gambling.
- Reuters. “Briton bets it all on roulette spin, and wins.”
- Las Vegas Sun. “Man wagers life’s worth.”